Trebuie să recunosc că întâlnirile mele cu Poliţia Română (deşi puţine la număr) au fost întotdeauna bazate pe respect şi corectitudine. Până azi.
Nu ştiu cum hoher am ajuns la ideea că mi-ar prinde bine o plimbare cu maşina prin Gherla, sâmbătă noaptea, pe la 1. Şi mai ales, cum de am ajuns în sensul giratoriu de la gară. Eu cred că mă aflam, de fapt, într-o intersecţie de pe Marte, acolo unde activează o Poliţie despre care ne relatează frecvent Mircea Badea.
Cert e că am intrat în intersecţia cu pricina cu încredere, cu avânt pionieresc şi, bineînţeles, semnalizând stânga.
Când treceam eu voios şi hotărât pe lângă prima ieşire (înspre dreapta), o maşină frânează brusc, mai-mai să mă lovească.
Am trecut şi de cea de-a doua ieşire din sensul giratoriu şi am tras dreapta, oprind pe marginea carosabilului, la 2-3 metri de un indicator “Trecere de pietoni”. Maşina cu care era să intru in coliziune opreşte lângă mine, într-o manieră prin care nu-mi dădea posibilitatea să-mi continui drumul.
Şoferul coboară. E îmbrăcat în poliţist şi se îndreaptă spre mine. Văzându-l, m-am gândit să deschid portiera (însă la cât de hotărât venea, sunt sigur că ar fi deschis-o şi singur). Şi începe dialogul:
Poliţistul: (extrem de serios) De ce nu mi-ai dat prioritate de dreapta?
Eu: (mirat) Păi nu-i sens giratoriu? (şi fac un semn discret înspre indicatorul “Sens giratoriu” care se vedea doar din profil din poziţia în care eram în acel moment)
Poliţistul: Dar tu din ce parte ai venit?
Eu: (şocat, îi arăt)
Poliţistul: Şi este semn de sens giratoriu acolo?
Eu: (îmi vine să râd, dar mă abţin, fiindcă chiar nu-mi aduc aminte să-l fi văzut) Nu este?
Poliţistul: Nu.
Eu: Atunci e vina mea, îmi pare rău.
(moment de linişte, poliţistul se aştepta la o atitudine mai ofesinvă din partea mea)
Poliţistul: Ai băut ceva?
Eu: (serios) Nu. Nu conduc şi beau. (şi un pic râzând) De fapt, nu beau şi conduc.
Poliţistul: Îţi arde de glume?
Eu: (redevenind serios) Nu, chiar nu era o glumă.
Poliţistul mai bodogăneşte ceva şi pleacă.
Eu mai parcurg o dată sensul giratoriu ca să mă conving de semnele de circulaţie şi plec.
Concluzii:
1. RADP Gherla pute! Sensul giratoriu NU ESTE bine semnalizat.
2. Poliţistul era ori beat, ori extrem de prostovan. Dar foarte probabil - ambele. Momentan, pentru mine acest poliţist este o excepţie printre poliţiştii cu care m-am intersectat până acum, şi sper să rămână aşa.
3. Eu am fost găină fiindcă mi-am cerut scuze când eu aveam dreptate (însă, fiind oprit la 2 metri de trecerea de pietoni, nu am vrut să fiu taxat pe acel motiv), dar aşa procedez de obicei în preajma oamenilor proşti sau beţi. Evit violenţa şi scandalul cu preţul umilirii. Oare asta înseamnă că nu am personalitate?
Later edit:Ca-n bancul ăla:
Un tip ia un taxi, si dupa ce porneste, soferul baga-ntr-a patra, si trece cu 100 pe ora pe strazi. Vine o intersectie, semaforul pe Rosu, taxiul trece cu viteza, la care clientul:
- Domle, ce faci, esti nebun? Treci pe rosu?
- Lasa-ma, ca sunt meserias...
Mai vine o intersectie. Semaforul rosu. Masina trece in viteza.
- Hei, iar treci pe rosu?
- Eu sunt meserias, ma.
Se apropie un alt stop. De data asta semaforul era verde. Taxiul pune o frana serioasa si opreste chiar inainte de intersectie. Clientul zice:
- E, acum cand e verde, de ce n-ai trecut?
- Pai daca vine un meserias din dreapta?
A lot later edit: Între timp,
am întâlnit şi altfel de poliţişti.
.
